Motanul încălțat
- rezumat -
"Motanul încălțat" este un basm ce are ca personaj principal un motan neobișnuit, care vorbește și este înzestrat cu trăsături umane. Pe tot parcursul basmului, motanul joacă rolul de salvator al stăpânului său.
Povestea începe cu moartea unui morar care a lăsat moștenire celor trei fii ai săi o moară, un asin și o pisică. Pentru a evita plata datoriilor tatălui lor, cei trei frați au hotărât să împartă averea între ei, celui mare revenindu-i moara, celui mijlociu asinul iar celui mic motanul.
După ce fiecare dintre frați și-a urmat drumul, fratele cel mic a căzut pe gânduri. Văzându-și stăpânul deznădăjduit, motanul s-a hotărât să îi vorbească, făgăduindu-i ajutorul său în schimbul unui sac și a unei perechi de cizme. După ce a primit cele cerute, motanul și-a pus în practică planul la care se gândise pentru a demonstra stăpânului său că el a primit de fapt cea mai importantă parte din moștenire. A vânat mai întâi un iepure, apoi două potârnichi și apoi multe alte animale, pe care le-a băgat în sac și i le-a dăruit regelui, ca dar din partea stăpânului său, pe care l-a prezentat ca fiind marchizul de Carabas.
După câteva luni, motanul a aflat că regele urma să se plimbe pe malul râului, împreună cu fiica sa, și l-a sfătuit pe stăpânul său să se scalde în râu și să aibă încredere în el în privința evenimentelor care aveau să urmeze.
Când regele a trecut prin dreptul lor, motanul a început să strige după ajutor, susținând că stăpânul său, victima unor hoți, se îneca. Recunoscător pentru toate darurile primite, regele a ordonat ca marchizul de Carabas să fie salvat și să fie îmbrăcat în cele mai alese straie.
Sub amenințarea năstrușnicului motan, muncitorii de pe câmpurile din împrejurimi au spus regelui ca grâul pe care îl coseau era al marchizului de Carabas. Regele i-a invitat pe marchiz și pe ajutorul său să îl însoțească în plimbarea sa. Înșelătoria a continuat și pe ogoarele pe care le-au întâlnit în cale, regelui lăsându-i-se impresia că marchizul deținea o avere impresionantă. Ajungând în dreptul castelului unui căpcăun, motanul, printr-o iscusință deosebită, și profitând de capacitatea căpcăunului de a se transforma în orice fel de animal, l-a provocat pe acesta să se transforme într-un șoricel, pe care, mai apoi, l-a mâncat dintr-o înghițitură. Când regele și stăpânul său s-au apropiat, motanul i-a invitat pe aceștia, și pe prințesă, în castel, susținând că acesta aparținea marchizului. Atât regele cât și prințesa au acceptat invitația de a fi oaspeții marchizului. Prințesa s-a hotărât să îi rămâna pentru totdeauna alături și s-a căsătorit cu cel care s-a transformat, peste noapte, în aristocrat.
Motanul a devenit mare dregător la curtea stăpânului său și nu a mai fost niciodată nevoit să prindă șoareci, decât pentru propria sa plăcere, demonstrând astfel că inteligența este cea mai mare bogăție pe care o poate avea cineva, în timpul vieții.
***