Făt-Frumos din lacrimă
- rezumat -
În debutul operei, autorul ne introduce intr-o lume dominată de conflict și război. Un împărat, lipsit de bucuria unui viitor, întrucât nu avea moștenitori, se luptă cu vecinul său, de peste 50 de ani. Tânăra împărăteasă, cu părul de aur și ochii albaștri, se roagă în fața icoanei Maicii Domnului, care, înduplecată de suferința sa, varsă o lacrimă. Atingând lacrima respectivă cu buzele, împărăteasa rămâne însărcinată și naște curând un băiat, pe care îl numește “Făt-Frumos din lacrimă”.
Copilul crește repede, transformandu-se într-un tânăr voinic și chipeș. Buzduganul său despică bolta cerului, agățându-se apoi de degetul cel mic al stăpânului său.
Făt-Fumos decide să pornească război împotriva moștenitorului împăratului vecin. În cea de-a treia zi a călătoriei ajunge la destinație, unde găsește, în mijlocul unui lac, un palat de marmură. Făt-Frumos și tânărul împărat care trăia aici se împrietenesc repede, devenind frați de cruce. Își marturisesc, unul altuia, frica de Dumnezeu, tânărul împărat adăugând că se teme, în plus, și de Muma-Pădurilor. Împăratul urma să îi plătească acesteia birul anual, reprezentând al zecelea dintre copiii supușilor săi, pentru a nu îi pustii împărăția.
Acceptand provocarea și pentru a-și ajuta fratele de cruce, Făt-Frumos se luptă cu Muma-Pădurilor, pe care o înfrânge și o leagă în lanțuri. Cu toate acestea, ea reușeste să fugă. Voinicul pleacă în urmărirea ei. O ajunge din urmă în mijlocul unei poieni cu flori, unde se afla casa acesteia. Aici îl întâmpină fiica Mumei-Pădurilor, Ileana, o fată foarte frumoasă, de care el se îndrăgostește. Făt-Fumos reușește să o biruiască din nou pe Muma-Pădurilor, cu ajutorul fetei, cu care se întoarce la curtea fratelui său de cruce.
Tânărul împărat îi mărturisește că și el era îndrăgostit, de fata Genarului, “om mândru și sălbatic”, însă toate încercările de a o răpi pe fată s-au dovedit inutile.
Înduplecat de tristețea fratelui său de cruce, Făt-Frumos pleacă spre curtea Genarului, lăsând-o în urmă pe Ileana.
Voinicul o găsește pe fata Genarului pazită de un motan cu șapte capete, care îi dădea de știre stăpânului său în cazul în care cineva ar fi încercat să o răpească pe fată. În urma primei tentative, Făt-Frumos este ajuns din urmă de Genar, cu ajutorului calului său năzdrăvan, care avea două inimi. Fiind creștin, Genarul îl cruță prima oară pe voinic, însă, a doua oară, îl aruncă până în nori. Aici, lovit de fulgere, Făt-Frumos se transformă în cenușă, care, ajunsă pe pământ, ia forma unui izvor limpede.
Plimbandu-Se Dumnezeu pe pământ, însoțit de Sfântul Petru, Și-a răcorit picioarele în apele izvorului. La îndemnul Sfântului Petru, Dumnezeu a rânduit ca izvorul să devină ce a fost înainte. Recunoscător pentru minunea învierii sale, Făt-Frumos îngenunchiază.
Făt-Frumos pornește din nou spre casa Genarului. Fata acestuia, transformându-l într-o floare, îl ajută să afle cum poate dobândi un cal asemănător cu al adversarului său. Fiind bun la suflet, în drumul său, Făt-Frumos îi salvează pe împăratul țânțarilor și pe cel al racilor. Ajunge la bordeiul unei babe care avea șapte iepe negre, ce nu văzuseră niciodată lumina zilei. Se înțelege cu aceasta ca, dacă reușește să le păzească timp de trei zile (un an de-al babei), să primească drept răsplată un cal. În timpul nopții însă, Făt-Frumos adoarme, iar iepele fug. În primele două nopți, el primește ajutor de la cei doi împărați salvați anterior, care îi înapoiază iepele, ascunse în pădure și în mare. În cea de-a treia noapte, cu ajutorul unei fete care o slujea pe babă, Făt-Frumos rămâne treaz iar baba este nevoită să îl lase să își aleagă răsplata. Făt-Frumos alege un cal răpciugos, în pieptul căruia se aflau inimile celor șapte iepe.
Făt-Fumos o salvează și pe fata care l-a ajutat, însă baba îi urmărește, amenințătoare. Cei doi reușesc să scape de furia babei, cu ajutorul unei perii, a unei “cute” și a unei năframe, pe care le transformă într-o pădure deasă, un munte înalt, respectiv într-un “luciu întins”.
Fata salvată, se ridică în împărăția umbrelor, de unde venise, păcălită de vrăjile babei. Cu ajutorul calului cu șapte inimi, Făt-Frumos reușește să o răpească pe fata Genarului. Pe acesta din urmă îl exileaza în împărăția cerului. Împreună cu fata, ajunge la curtea tânărului împărat, fratele său de cruce.
Între timp, plângând de dorul lui Făt-Frumos, Ileana își pierduse vederea. Cu ajutorul lacrimilor strânse într-un vas de aur, Ileana udă grădina în care se afla, la auzul veștii despre venirea lui Făt-Frumos. Reuniți, cei doi iubiți adorm, iar în timpul somnului, Ileana visează că Maica Domnului îi pune, în locul ochilor, două stele. Când se trezește, fata își recapătă vederea.
Tânărul împărat se căsătorește cu fata Genarului, iar Făt-Frumos din lacrimă cu Ileana, trăind cu toții mulți ani, în liniște și pace.
***